Alegerea titlului unei fotografii este mai degrabă o problemă filozofică decât una concretă, care s-ar putea descrie printr-o reţetă. Diferiţi artişti văd problema în mod diferit, eu vă voi prezenta nişte păreri de-ai cunoscuţilor mei. Pornind de la ideea că fotografia este o artă vizuală, ea spune ce are de spus prin imagine (conţinut, compoziţie, formă, lumină) şi nu prin cuvinte, acestea din urmă fiind elementele literaturii. De obicei când o fotografie este apreciată, sunt luate în considerare doar elementele vizuale din imagine, de cele mai multe ori chiar fără cunoaşterea titlului. Cei care cunosc metodele de jurizare la diferitele saloane sau concursuri, ştiu că juriul votează fără a cunoaşte titlul lucrărilor.

Desigur, există şi excepţii, dar sunt foarte rare. Mentorul meu, Tamas Andras este de părere că în aceste cazuri titlul fotografiei are doar funcţia de a separa o fotografie de celelalte, rolul de a ajuta fotograful la ţinerea evidenţei fotografiilor sale şi la urmărirea rezultatelor diferitelor saloane. Aceasta teorie este susţinută şi de alţi fotografi, putându-se întâlni titluri de genul: „Nud 23“, „Peisaj XXI“, „Helena 5“ etc. Sunt cazuri când o fotografie apelează la imaginaţia privitorului, fotograful creând o imagine care pentru diferiţi privitori provoacă diferite sentimente, în funcţie de personalitatea şi gândirea lor. în asemenea cazuri delimitarea fanteziei şi imaginaţiei lor printr-un titlu concret şi neinterpretabil ar fi un păcat. Oare, trebuie să dăm fiecărei fotografii un titlu? Oare este motivat gestul de a nu da fotografiilor titlu?

Iarna am avut o expoziţie cu încă doi colegi, Tamas Andras şi Horvath Sandor. Sanyi bacşi s-a chinuit foarte mult cu alegerea titlurilor, uneori a dat 2 sau 3 titluri contradictorii unei singure fotografii, a încercat să atribuie semnificaţii filozofice unor imagini a căror temă a fost doar frumosul. Andras şi cu mine n-am dat titluri. La vernisaj am primit o critică din partea doamnei Beatrice Budea, profesoară de istoria artei. Ea a subliniat importanţa titlurilor, faptul că un titlu bun poate ridica foarte mult valoarea unei fotografii. Balint Zsigmond, preşedintele fotoclubului nostru are şi el aceeaşi părere. El spune că fiecare fotografie are nevoie de un titlu, şi pe deasupra de un titlu care completează datele vizuale transmise de imagine. De exemplu dacă dăm unei fotografii pe care se vede un apus de soare titlul de “Apus de soare”, aceasta nu constituie o informaţie în plus pentru privitor. Accentuând acest lucru, se poate spune că repetarea în titlu a celor văzute pe imagine poate fi deranjator. Am prezentat câteva idei şi păreri în legătură cu titluri de fotografii. Fiecare dintre Dumneavoastră poate să-şi tragă concluzia singur.

Concluzia la care am ajuns eu este că titlul poate ridica valoarea unei lucrări, dacă o completează prin informaţia transmisă. în cazul trimiterilor la saloane un titlu este necesar pentru identificarea fotografiei. în alte cazuri însă (de exemplu expoziţie personală, album, diverse forme de prezentare) dacă nu pot să-i dau fotografiei un titlu bun, mai bine nu-i dau nici unul. în orice caz evit titlurile de genul “Nud”, “Peisaj”, “Portret” etc. şi pe cele care n-au nici o legătură cu imaginea, nu dau ca titlu unor fotografii de natură cuvinte cu înţeles filozofic sau cu mare încărcătură spirituală. dacă nu găsesc ceva mai bun, dau numele locului unde a fost făcută poza sau numele speciei care apare pe imagine.